Văd tot felul de solicitări, mandate exprese – indicații imperative și trageri de urechi, curgând valuri, valuri, către Președintele ales – dl. Klaus Iohannis. “Să nu ne dezamăgiți”, ”Nu există negociere și jumătăți de măsură”,”Respectați justiția”,”Nu schimbati PSD cu PNL (PDL)”,”Nimeni din clasa politică să nu se întoarcă la putere”, etc. și etc. Se uită, în toate acestea, că președintele nu este nici puterea legiuitoare, nici cea executivă și, pentru a putea realiza ceva, ar trebui ca atât executivul cât și legislativul să fie apropiate, nu supuse, viziunii priorităților prezidențiale. Vă întreb, într-o coabitare, cât credeți că s-ar putea realiza? Ce șanse ar fi să depășească, pe plan intern “ umilul” rol de mediator? Pe plan extern este altceva, că politica externă este în apanajul direct. Pentru a căuta un răspuns, la cele de mai sus, vă propun să judecăm “la rece” și să vedem d e ce au iesit 1.200.000 de români, de obicei “nevotanți” la vot? Două răspuns...
Cafeaua și tutunul nu calmează, însă lipsa lor enervează